Scrabble

1. Ce este pentru dvs scrabbIeuI? Jocul de scrabble are pentru mine mai multe semnificații. În primul rând reprezintă un mod de a-mi manifesta patriotismul în mod real, prin încercarea de a folosi cât mai corect limba română, de a o studia continuu și de a descoperi mereu tainele ascunse între filele dicionarelor. Căci, nu-i așa, „Limba noastră-i o comoară, în adâncuri înfundată, un șirag de piatră rară pe moșie revărsată”. Jocul de scrabble îmi dă mereu posibilitatea de a afla cuvintele - comori din adâncurile limbii vorbite în diverse colțuri ale țării și transcrise, parte din ele, în dicționare, constituind adevărate „șiraguri de pietre rare” pentru vocabular, „revărsate” către cei ce doresc să o cunoască și să o utilizeze cât mai corect și complet. Apoi, scrabble este un exercițiu permanent al minții de a găsi cuvinte pornind de la șiruri de litere, de a afla anagrama cea mai bună, de a transpune cuvintele găsite în punctaje pentru a-l alege pe cel mai potrivit din punctul meu de vedere pentru continuarea unei situații de pe tabla de joc.

Este un „sport al minții” care împletește vocabularul cu elemente de calcul matematic, tactică și psihologie și care, la nivel de competiție, este mult mai spectaculos decât pare la prima vedere. Nu este un joc exact, ca șahul, spre exemplu, nu există neapărat șabloane sau abordări care să asigure câștigul 100%. În jocul de scrabble tip „partidă liberă”, cel mai răspândit, există chiar și o doză de aleator, de noroc care se egalizează în cadrul unui turneu, dar care, pe moment, dă o șansă și unui jucător novice în fața unui campion mondial, ceea ce la șah sau alte sporturi ale minții nu ar fi posibil. Nu în ultimul rând, este un prieten de cursă lungă, care m-a „plimbat” de-a lungul celor peste 30 de ani de când îl practic cam peste tot în țară și în vreo 12 țări din Europa și nu numai, este un prilej de socializare, de a întâlni oameni diferiți dintr-o gamă largă de vârste, cu preocupări diverse, uniți prin dragostea de litere și competiție.

2. La ce varsta ati jucat prima data scrabbIe? Jocul de scrabble a apărut în România în 1982, în revista „Știință și Tehnică”, primele jocuri au fost confecționate artizanal în anul 1983 iar părinții mi-au cumpărat un joc de carton prin anul 1985, cred, când aveam deja 12 ani. Trebuie spus că pe atunci, în lipsa tehnologiei de astăzi, a programului TV și în general având mijloace puține de informare, printre preocupările mele se numărau cititul cărților și rezolvarea careurilor din revista Rebus, foarte populară pe atunci și care avea un nivel destul de ridicat de dificultate. Între timp câștigasem câteva concursuri de punere de cuvinte în grilă și dezlegări de careuri de cuvinte încrucișate în niște tabere școlare și îmi plăcea să caut cuvinte din litere în dezordine, să anagramez, dar nu știam termenul.

Am încercat să deslușesc singur regulile jocului dar nu am fost suficient de lămurit și probabil că nu aș fi avut vreo tangență cu scrabble în ziua de astăzi, dacă în 1988 nu se întâmpla ceva ce urma să îmi schimbe destinul. La Liceul de Informatică „Grigore Moisil” la care eram „boboc” în clasa a IX-a a aparut un afiș – concurs de scrabble duplicat. M-am dus, de curiozitate, împreună cu mine încă vreo 40 de doritori, au venit cei ce conduceau cercul de scrabble Orizont, campioni la vremea aceea, din care îi amintesc pe Florin Bălănescu – redactor la Radio Iași și Liviu Jerghiuță – maestru al sportului în disciplina scrabble. Am jucat o partidă de scrabble duplicat tematic cu cuvinte precum: computer, program, fortran, etc. A durat destul de mult, la sfârșit mai eram vreo 6 in sală și eu o câștigasem detașat. Apoi, dl. Profesor Bogdan Grigoriu, cel care a introdus jocul în liceu, a mai convocat un grup pentru o nouă partidă, normală de această dată, pe care am câștigat-o iarăși, punând și primul meu nouar, FILOXERĂ. Așa că în iarna anului 1988 mă duceam la hotelul BTT, actualul Ramada, pentru a începe ceea ce va rămâne peste timp statornic în viața mea, jocul de scrabble competițional, alături de membrii cercului Orizont. Ca fapt divers, primele 10 partide le-am pierdut la diferențe astronomice, dar perseverența este cheia succesului!

3.De ce ati aIes sa jucati scrabbIe în engleză?
Am studiat de mic limba engleză mai mult decât la nivel de programă școlară uzuală, din acest motiv am considerat că vocabularul meu poate să îmi permită să abordez jocul anglofon. După ce am început să joc și să studiez specific mi-am dat seama că, de fapt, vocabularul de bază al jocului în limba engleză are puține cuvinte în comun cu cel al limbii engleze, referindu-mă în principal la cuvintele scurte.

Spun acestea în ideea de a încuraja practicarea jocului de scrabble în limba engleză, chiar dacă, poate, vocabularul la momentul de început nu pare a fi foarte bogat. Automatismele legate de cuvintele scurte de 2-4 litere și de depunerile scrabble uzuale de 7 și 8 litere se pot forma într-un timp rezonabil pentru a permite un joc satisfăcător de competiție.
Am început să joc în turnee naționale în anul 1995, apoi din păcate a fost o perioadă de peste 10 ani în care se juca un singur turneu la 2 ani, strict pentru calificarea la campionatele mondiale. De aceea nici jocul meu nu a cunoscut vreo îmbunătățire până prin 2007. Odată cu dezvoltarea tehnologică, cu reintroducerea campionatului național de seniori, iar mai apoi cu implicarea la nivel de copii și juniori, am început să „cresc” în clasamentele internaționale de profil.

Două lucruri au fost esențiale – nevoia de certificare externă, de rezultate pentru Federația Română de Scrabble, deoarece organizarea unui campionat mondial în limba română nu este sustenabilă, precum și dorința de a călători, de a vedea locuri în care altfel nu aș fi fost tentat să merg și care rămân mereu în amintire.

4. Care este cecI mai mem0rabiI eveniment de scrabbIe Ia care ati participat? Au fost multe turnee de-a lungul anilor, nici nu le mai țin minte numărul și toate au avut o doză de „memorabil” în ele. Cu siguranță evenimentul de tip „o dată în viață” a fost prima participare la un Campionat Mondial de Scrabble în limba engleză, la Melbourne în Australia, în anul 1999. Trebuie spus că pe vremea aceea internetul era extrem de greu accesibil, se lucra mult cu telefoane fixe, fax, Australia nu avea ambasadă decât la Belgrad unde americanii bombardau de zor ca răspuns la războiul din Bosnia. Colac peste pupăză niște evenimente personale m-au împiedicat să mă pregătesc, nefiind oricum sigur nici dacă joc, nici dacă plec. În final toate au fost la fix, m-au anunțat că voi juca pentru România cu 2 săptămâni înainte de concurs și am primit viza cu 3 zile înainte de plecare și cu norocul că niște oameni inimoși de la o agenție de turism au blocat biletele de avion eroic pentru niște curse care aveau cereri de 20 de ori mai mari decât locurile. Acolo a fost primul contact al meu cu un turneu mare, organizat cu spectatori, cu mass-media, în niște condiții diferite de orice îmi imaginam și la un nivel la care mult timp după am sperat să ajung.

N-am făcut mare lucru, am terminat, previzibil, ultimul, dar prin felul meu de a fi și de a socializa, am rămas ca personaj în cea mai cunoscută carte scrisă vreodată despre scrabble, „Word Freak” de Stefan Fatsis, un cunoscut reporter american de sport. Acesta, pentru a intra sub pielea personajelor și a înțelege jocul, a început să joace din curiozitate, care s-a transformat în timp în pasiune și astăzi Chloe, fata lui, este pe podiumul naționalelor școlare ale USA. Aparte de scrabble, Melbourne a însemnat un zbor de peste 16 ore efectiv, 24 cu două escale, un prim contact cu noțiunea de „downtown” cu zgârie nori, o provire asupra terenurilor de la Australian Open, dar și asupra circuitului de formula 1 care trecea chiar pe lângă Carlton Crest, hotelul la care s-a desfășurat competiția. A însemnat o baie în ocean când nimeni nu îndrăznea. Am văzut pinguinii pitici revenind din largul oceanului pe insula lor, Penguin Island, în habitat natural. Am hrănit canguri și wallabee, am văzut koala și emu și multe alte specii. Am căutat și găsit firicele de aur la mina unde viața se desfășura natural, așa cum era la începutul secolului al XIX-lea. Am văzut oameni frumoși și aș fi rămas poate acolo în paradisul de la capătul pământului dacă nu aș fi simțit că mă va copleși dorul de familie.

5. Cum a f0st pt dvs experienta de a 0rganiza un campi0nat internati0naI de scrabbIe Ia Iasi? Dacă ne referim la Campionatul European de Scrabble Tineret, organizat la începutul lunii august 2019, trebuie spus că a fost o premieră pentru spațiul european, deoarece aici nu se organizează decât sporadic ediții de campionat mondial de tineret. Din păcate acest segment al jucătorilor până în 21 de ani a fost neglijat sistematic și astfel se ajunsese ca în UK să nu mai existe decât foarte puțini jucători de viitor. În România, în zona Iașului există două mari nuclee, la Iași și Târgu Frumos, unde copiii și tinerii au fost interesați de a juca și în altă limbă decât româna și doar datorită lor am ajuns astăzi în al 7-lea an în care se desfășoară Campionatul Națonal de Scrabble Tineret în limba engleză.

Pentru ei era necesară recunoașterea internațională a muncii depuse de-a lungul anilor, dar campionatul era necesar și ca un semnal de atragere a tinerilor din Europa către scrabble. Am avut șansa ca Iașul să fie desemnat „Capitală a Tineretului din Romănia” 2019-2020, și atunci împreună cu FONTIS am putut avea acces la cea mai frumoasă sală în care se putea juca scrabble, sala „Vasile Pogor” a Primăriei Iași. De asemenea, a fost importantă susținerea din partea oamenilor care coordonează și se implică în organizarea de evenimente pentru tineri la nivel mondial. Karen Richards (Australia) este cea care a oferit participarea celui mai bine clasat tânăr pănă în 17 ani la Mondialele de la Kuala Lumpur (Malaysia) – transport și cazare, iar Sumbul Siddiqui (UK) a acceptat să fie director de turneu și să promoveze inițiativa noastră în forurile internaționale de profil. Am avut concurenți din România, Olanda, UK, unul din jucători cu rădăcini ucrainiene și să spunem, Cristina, că în premieră tu ai reprezentat Moldova la nivel internațional, fiind prima jucătoare de limbă engleză. Turneul a fost un succes, faptul că a câștigat un englez ne-a ajutat să fim menționați în matinalul BBC precum și în patru cotidiene britanice de mare tiraj, iar în retrospectiva WESPA, asociația mondială a jucătorilor de scrabble, am avut un capitol consistent dedicat inițiativei noastre.

6. Cum ar trebui tinerii sa si gesti0neze timpuI pentru a practica acest sp0rt aI mintii? Practicarea jocului de scrabble presupune răbdare și studiu individual combinat cu experiență de club și competiții. Față de alte sporturi ale minții, jocul de scrabble nu are un antrenament specific, fiecare practicant fiind liber să iși gestioneze cum crede materialul și timpul alocat. Formele de antrenament sunt variate: - jocuri online – Scrabble Go! pentru limba engleză, isc.ro pentru română, engleză, franceză, italiană - jocuri offline – quackle! - dicționar, anagrame – zyzzyva - cărți și materiale specifice: The Scrabble Players Handbook, liste de cuvinte pe absp.org.uk, wespa.org sau youthscrabble.org

Este foarte importantă interacțiunea în cadrul partidelor amicale în regim de club de scrabble, unde coordonatorul poate da indicații utile referitoare la aspecte ce țin de tactică, balansul literelor de pe suport, importanta diverselor litere sau combinații, modul în care se gestionează literele pe parcursul unei partide și multe alte aspecte. Odată ce tânărul jucător dă de gustul „adrenalinei” provocată de evoluția scorului în desfășurarea unei partide și devine conștient de beneficiile principale (învățarea limbii, atenția distributivă, gândirea rapidă) și secundare (perspectiva câștigării unor partide, concursuri, a călătoriilor, oamenii noi pe care îi vor cunoaște, faptul că există cluburi care caută jucători tineri și îi sponsorizează în funcție de performanțe) ale jocului de scrabble, disponibilitatea pentru învățare vine natural. Sunt perioade în care alocăm mai mult, câteva ore, altele în care nu alocăm deloc, cert este că o ședință de club valorează multe ore de studiu individual tocmai prin cantitatea de informație care nu se regăsește în jocul sau studiul virtual.

7. Ce activitati mai puteti rec0manda tinerei generatii pentru a fi 0pen minded? Plec de la premisa că o viață avem și pe aceea trebuie să o trăim fără a regreta că nu am cunoscut toate aspectele ei. Dacă nu îmi place ceva, e monotonia și de aceea am căutat mereu noi provocări, activități în care să mă implic, domenii care să mă atragă, care să se potrivească cu felul meu de a fi, cu gusturile mele, nu mi-a plăcut să mă mărginesc la același program și aceleași tabieturi de zi cu zi. Important e să vă regăsiți în ceea ce vă place și să căutați mereu să obțineți mai mult de la ceea ce vă place. De exemplu îmi place muzica, aproape tuturor ne place, nu? Încerc să ascult genuri cât mai variate, nume cât mai „de nișă” și mai ales încerc să iau ce e mai bun din concertele live, multe, la care iau parte. Sunt enorm de mulți oameni talentați în afara celor „mainstream” care ni se servesc obsedant pe toate canalele mass-media și pe aceia îi caut și încerc să îi încurajez cu „like”-ul meu sau cu biletul meu de concert. La fel și cu literatura pe care, din păcate, nu mai am timp să o citesc ca odinioară, cu artiștii plastici tineri la expozițiile cărora mai ajung din când în când. Încurajez implicarea tinerei generații în acțiuni civice diverse, acțiuni de voluntariat, implicarea în politică. Competențele dobândite ajută mult în perspectiva carierei viitoare și dau o încredere de sine necesară în viața care, iată, poate fi foarte complicată, uneori. De asemenea, consider că practicarea unui sport sau măcar a unor exerciții fizice la intervale regulate de timp ajută atât corpul cât și mintea pentru o dezvoltare armonioasă.

Clar nu sunt adeptul statului pe canapea și privitului la televizor la știri sau emisiuni de așa-zis divertisment îndoielnic, de altfel zilele acestea cu atât mai mult am refuzat acest „exercițiu” care nu este benefic creierului. Este important să fim toleranți, să acceptăm pe cei din jur cu bune și cu rele, cele bune să le subliniem, cele rele să încercăm să „negociem” cu ele la un grad de acceptabilitate bun de ambele părți. Să discernem oamenii care fac gargară de oamenii care au ceva de spus, oamenii care își însușesc proiecte de oamenii care fac proiecte, oamenii cu mască de oamenii fără mască, ș.a.m.d. Să învățăm din fiecare întâmplare a vieții și să admitem că mereu avem ceva de învățat, că nu e om să le știe pe toate așa cum din păcate pare că cred cei ce ne conduc de azi, ieri și cam mereu.