Confesiune

Am citit undeva că " viața este arta de a desena fără radieră "
Sunt de acord, deoarece dacă nu am greşi nu am fi noi,
Te ai schimba într-o ființă perfectă care n ar cunoaşte resentimentele greşelii, minciuna,
Nu uita de unde ai pornit, de unde ai plecat, prin ce ai trecut, cum eşti acum chiar de sunt ploi.

A trecut un an şi nu vreau să şterg nimic din ce am realizat,
A fost un an bun care m-a dezvoltat fizic şi moral,
Am creat atâtea amintii, am făcut năzbâtii de neuitat
Am consolidat prietenii, am pierdut. Nu e e amar.

Am vizitat locuri care m au facut să mă simt ca acasă,
Le-am păstrat în suflet fie ele fizice sau brațele persoanei iubite
Am fost puternică, am uitat, apoi am trecut peste toate stând la masă,
Am plâmns după prietenii neexistente descoperind comori neîmpărtăşite.

Am ascultat muzică şi-am hoinârit prin oraş,
Pt unii pare plictisitor, dar amintirile calde's din lucruri mici,
Din spontanietăți făcute pe ascuns şi pătimaş,
Cu persoanele dragi ştergând tristețea, fără ezitări şi frici.

Au fost amintiri şi zâm mbete nu pt poze,
Lacrimi vărsate când sufletul vorbea
Le-aş asocia pe toate cu petalele unei roze
Ele reprezintă o parte semnificativă din viața mea.

Au fost vise noaptea, timpul le-a aranjat pe toate,
Le-a echlibrat şi m au marcat profund
Chiar de am zis uneori 'poaate,
Multumesc persoanelor ce au facut acest an deosebit mult, mult.